Rezultate secundare (Term;):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nichrotherme)
1. aliaj de nichel şi crom, cu adaos de carbon, fier, siliciu etc., rezistent la temperaturi înalte şi la medii corosive.
Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. therm/o/-, -therme, -thermie, cf. gr. thermos, therme)
1. „căldură, temperatură, termic”.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. thermal)
1. (despre ape minerale) care izvorăşte cald din pământ; (despre o staţiune) cu izvoare de ape minerale calde.
2. (despre plante) care creşte în apele calde.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. thermalisme)
1. amenajarea, exploatarea stațiunilor termale.
2. ansamblu de activităţi referitoare la punerea în valoare a proprietăţilor apelor minerale şi la amenajarea staţiunilor termale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. thermalité)
1. calitatea, natura apelor termale.
2. însuşire a unor ape minerale de a izvorî calde.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. thermae)
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abrupt, lat. abruptus)
1. I. (despre un teren) foarte înclinat; accidentat, prăpăstios.
2. (despre stil) alcătuit din elemente contrastante; inegal.
3. (bot.; despre un organ) terminat brusc.
4. II. formă de relief abruptă.
5. porțiune de teren cu pantă foarte înclinată.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abscisse, lat. /linea/ abscissa)
1. (mat.) număr real care indică pe o axă lungimea şi sensul segmentului cuprins între originea axei şi un punct dat, determinând poziţia acestuia.
2. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. absentéisme, engl. absenteeism)
1. absenţă frecventă şi nemotivată dintr-un loc de muncă.
2. mod de exploatare a pământului printr-un intermediar.
3. neparticiparea la alegeri sau la şedinţe politice.
4. ~ parlamentar = practică folosită de deputaţii opoziţiei constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului, pentru întârzierea sau blocarea adoptării unor legi.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (germ. Absolvent, lat. absolvens)
1. persoană care a terminat un ciclu sau o formă de învățământ.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (absolvent + -enţă)
1. terminare a unei forme de învățământ; absolvire.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (germ. absolvieren, lat. absolvere)
1. a termina un ciclu, o formă de învăţământ.
2. (jur.) a elibera nepedepsit un acuzat când faptul imputabil nu este prevăzut de lege; a scuti de pedeapsă.