Dictionar

Rezultate principale (Terminare):

Terminare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (termina)

1. acțiunea de a (se) termina și rezultatul ei; sfârșire, isprăvire.

2. (lingv.; învechit) terminație.


Rezultate secundare (Terminare):

Autodeterminare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. autodétermination)

1. principiu care exprimă dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege, fără imixtiuni din afară, statutul ei politic şi calea de dezvoltare economică, socială şi culturală.


Determinare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT determinatio; identificatio

2. FR détermination; identification

3. EN determination; identification

4. DE Bestimmung; Identifizierung

5. RU определение; отождествление; идентификaция

6. HU meghatározás


Determinare

Parte de vorbire: s.
Origine: (determina)

1. acţiunea de a determina.

2. operaţie logică, inversă generalizării, prin care se trece de la noţiuni mai generale la noţiuni mai puţin generale.

3. precizare a conţinutului unui cuvânt sau al unei propoziţii (determinat) cu ajutorul unui determinant.


Indeterminare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. indétermination)

1. starea de spirit a unei persoane care nu este capabilă ia o decizie; lipsă de hotărâre; indeterminație.

2. caracterul unui lucru care nu este definit, stabilit, delimitat cu precizie; lipsă de determinare, de precizie; nedeterminare.

3. (antonim) determinare.


Nedeterminare

Parte de vorbire: s.
Origine: (ne- + determinare)

1. incertitudine, imprecizie.

2. (mat.) lipsă de determinare a valorii unei mărimi.


Supradeterminare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. surdétermination)

1. caracter al unui proces care este determinat de un mare număr de condiţii.

2. caracterul unei conduite determinate de mai multe motivaţii concurente.


Absolvenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (absolvent + -enţă)

1. terminare a unei forme de învățământ; absolvire.


Acidimetrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acidimétrie)

1. capitol din analiza volumetrică având ca obiect determinarea concentraţiei soluţiilor acide.


Aerobioscop

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aerobioscope)

1. aparat pentru determinarea gradului de poluare a aerului.


Aeropoligonaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aéropolygonation)

1. triangulaţie fotogrammetrică spaţială care foloseşte fotograme de lungimi mici pentru determinarea coordonatelor punctelor terestre.


Aerotaxaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (după germ. Aerotaxis)

1. metodă de determinare a elementelor caracteristice ale arboreturilor prin observare directă sau cu ajutorul fotogramelor aeriene.


Aerotriangulaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérotriangulation)

1. metodă de determinare a punctelor de triangulaţie prin aerofotograme.