Dictionar

Rezultate secundare (Termodinamică,):

Aerotermodinamică

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérothermodynamique)

1. ştiinţă care studiază fenomenele calorice provocate de scurgerile aerodinamice la viteze supersonice.


Aerotermic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérothermique)

1. referitor la aerodinamică şi termodinamică.


Emagramă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. émagramme)

1. (meteorologie) diagramă termodinamică utilizată pentru a analiza structura termică a atmosferei, care are două curbe importante: temperatura și punctul de rouă în funcție de altitudine; diagramă aerologică.


Entalpie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. enthalpie)

1. mărime termodinamică exprimată prin energia internă a unei substanţe şi produsul dintre presiune şi volum.


Entropie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entropie)

1. mărime care, în termodinamică, permite a evalua degradarea energiei unui sistem.

2. măsură care indică gradul de organizare a unui sistem.

3. (în teoria informaţiei) grad de incertitudine, măsurat în biţi, legat de mesajele pe care le emite o sursă.


Termodinamic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. thermodynamique)

1. adj. referitor la termodinamică.

2. s. f. ramură a fizicii care studiază legile generale cărora le sunt supuse fenomenele ce implică transformarea căldurii în lucru mecanic şi invers.


Termodinamician, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. thermodynamicien)

1. specialist în termodinamică, parte a fizicii care se ocupă cu studiul relațiilor dintre căldură și alte forme de energie.