Rezultate secundare (Timp,):
Contratimp
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. contretemps)
1. (muz.) accentuare a timpului slab (neaccentuat) al unei măsuri, timpul tare fiind ocupat de o pauză.
2. inoportunitate, nepotrivire.
3. în ~ = inoportun.
Supratimp
Parte de vorbire: s.
Origine: (supra1- + timp)
1. prelungirea zilei de muncă peste limita care corespunde preţului obişnuit al muncii.
Timp; durată; perioadă de timp
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Zeit; Dauer; Zeitspanne; Zeitabschnitt
5. RU время; продолжительность
6. HU idő, időszak, időtartam; időperiódus
Timpan 1
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tympan, it. timpano)
1. membrană elastică ce separă urechea internă de conductul auditiv extern.
2. perete de lemn sau de beton armat, parțial scufundat sub apă, care împiedică pătrunderea corpurilor în aducțiune, în camera de echilibru etc.
3. membrană care separă două camere într-un rezervor.
4. instrument muzical de percuție, acordabil, dintr-un cazan emisferic de aramă acoperit cu o membrană de piele pusă în vibrație prin lovirea cu două baghete din lemn.
5. spațiu triunghiular între cornișele unui fronton, decorat cu sculpturi; suprafața între orizontală și arcele unei bolți.
TIMPAN(O)-
Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. tympan/o/-, cf. lat. tympanum, gr. tympanon)
Timpanectomie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. tympanectomie)
1. excizie a timpanului.
Acceleraţie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accélération, lat. acceleratio)
1. creştere a vitezei unui corp în mişcare în unitatea de timp.
2. ~ gravitaţională = acceleraţia pe care o au corpurile în cădere liberă.
Acronic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. achronique)
1. care se situează în afara timpului, în afara reperelor cronologice acceptate; atemporal.
2. (înv.) (astron.) care se află, la răsărit sau la apus, pe partea cerului opusă soarelui.
Acronie
Parte de vorbire: s.
Origine: (acron/ic/ + -ie)
1. lipsă de concordanţă între timpul real al evenimentelor şi cronologia ideală a narării lor.
Acrosindeză
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrosyndèse)
1. împerechere incompletă a doi cromozomi, legaţi numai la un capăt, în timpul meiozei.
Actualitate
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actualité)
2. ceea ce este actual; (pl.) evenimente curente, la ordinea zilei.
Admisiune
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. admission, lat. admissio)
1. intrare a agentului motor în cilindrul unei maşini sau în maşina care îl utilizează.
2. porţiune din cursa pistonului în timpul căreia agentul motor intră în cilindru.