Rezultate secundare (Timpului.):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. achronique)
1. care se situează în afara timpului, în afara reperelor cronologice acceptate; atemporal.
2. (înv.) (astron.) care se află, la răsărit sau la apus, pe partea cerului opusă soarelui.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. affrettando, cf. affrettare „a grăbi”)
1. (muzică) (ca indicație de execuție) în ritm grăbit, accelerând.
2. indicație muzicală care arăta o accelerare a timpului în executarea unui pasaj.
3. (var.) affretando, affrettando.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. analemme)
1. diagramă care dă declinaţia Soarelui şi ecuaţia timpului pentru orice zi a anului.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. avant-gardiste)
1. I. privitor la avangardism; care aparține avangardismului.
2. care aparține avangardei literare, artistice etc.
3. care este în avangardă, înaintea timpului său, în fruntea progresului sau a cunoașterii.
4. II. adept al avangardismului; cel care face parte dintr-o avangardă, dintr-o mișcare inovatoare.
5. (antonime) conservator, misoneist.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bonification)
1. bonificare.
2. compensaţie în bani pentru o daună, reprezentând o reducere sau o mărire a unui profit.
3. (sport) avantaj constând din îmbunătăţirea timpului realizat, acordat primului sau primilor clasaţi, într-o competiţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cadran)
1. suprafaţă cu anumite diviziuni şi cifre pe care se citeşte deplasarea unui ac indicator.
2. ~ solar = instrument pentru măsurarea timpului, constând dintr-un băţ fixat pe o suprafaţă plană, a cărui umbră indică orele.
3. fiecare dintre cele patru unghiuri drepte formate prin întretăierea a două perpendiculare.
4. arc (sector) reprezentând un sfert de cerc.