Rezultate principale (Tipografie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (ngr. tipografia)
1. întreprindere, atelier în care se execută lucrări de tipărire de cărţi, ziare etc.
Rezultate secundare (Tipografie):
Parte de vorbire: s.
Origine: ( auto1- + tipografie)
1. tipar înalt ale cărui clişee se prepară prin corodarea unei plăci de metal pe care imaginile au fost executate direct.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chromotypographie)
1. orice procedeu de tipărire policromă cu elementele de imprimare în relief.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. photochromotypographie)
1. procedeu de reproducere fotomecanică a culorilor pentru ilustrarea cărţilor, a revistelor etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lithotypographie)
1. arta de a reproduce litografic o planşă imprimată cu caractere tipografice obişnuite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calandre)
1. maşină cu mai mulţi cilindri metalici rotitori, prin care trece şi este presat un material.
2. presă cu cilindri în tipografie pentru imprimarea în relief, pe carton special, a matriţelor de stereotipie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. cassette, it. cassetta)
1. cutie (mică) în care se păstrează bani, obiecte preţioase etc.
2. cutie pentru închiderea şi protejarea unor dispozitive sau mecanisme, pentru păstrarea unor piese etc.
3. cutie etanşă de diferite forme în care se ţin clişee, pelicule fotosensibile etc.
4. cutie de material plastic conţinând o bandă magnetică, într-un casetofon.
5. fiecare dintre compartimentele adâncite, de formă regulată, care decorează un plafon sau intradosul unei bolţi; caseton; cheson (5).
6. text tipărit încadrat într-un chenar.
7. ~ tehnică = notă a editurii sau a tipografiei asupra apariţiei unei publicaţii.
8. partea metalică a unei proteze dentare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Korrektur, lat. corectura)
1. corectare a greşelilor de culegere în cursul tipăririi unui text.
2. foaie de probă, tipărită provizoriu, pe care se înseamnă greşelile de tipar ce trebuie corectate în tipografie.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. chromiste)
1. retuşor în fotogravură, heliografie şi ofset.
2. persoană a cărei sarcină este să redea culorile filmelor, imaginilor de tot felul etc. și care practică și retușurile fotografice.
3. persoană care lucrează într-o tipografie și a cărei sarcină este să descompună culorile unui original și apoi să le juxtapună în timpul tipăririi, pentru a obține același efect.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (germ. Durchschuss)
1. (tipografie) linie de plumb mai puțin înaltă decât literele, folosită la spațierea liniilor de text; interlinie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. impressum)
1. numele, firma tipografiei care trebuie imprimat(ă) pe orice lucrare tipărită.