Dictionar

ad-interim

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. ad interim, între timp)

1. inv. care ține locul titularului; interimar.
 

catedratic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. cattedratico)

1. adj. profesoral, de catedră.
2. s. m. f. titularul unei catedre universitare.
 

dublură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. doublure)

1. (al doilea) interpret al unui rol într-o piesă de teatru, într-un film, care înlocuiește în anumite ocazii pe titularul rolului.
2. obiect la fel cu altul.
3. căptușeală de haine etc.
4. (mar.) bucată de pânză ce dublează o tendă sau o velă.
5. tablă suplimentară sudată peste bordajul unei nave, pentru a-l întări în punctele mai solicitate.
 

interimar, -ă

Parte de vorbire:  adj., s. m. f.  
Etimologie: (fr. intérimaire)

1. (cel) care exercită provizoriu o funcție în locul titularului.
 

nominal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. nominal, lat. nominalis)

1. referitor la nume, pe nume; după nume; pe care e scris numele titularului; nominativ.
2. (ec.) valoare ~ă = valoare înscrisă cifric pe o acțiune, pe un bilet de bancă, timbru etc.
3. care figurează (numai) cu numele.
4. (gram.) care face parte, care ține de categoria numelui.
5. flexiune ~ă = declinare.
 

profesor/profesor, -oară

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. professeur, germ. Professor)

1. persoană cu o pregătire specială care predă un obiect de învățământ într-un domeniu al științei, al artei etc.
2. ~ universitar = cel mai înalt grad didactic în învățământul superior, titularul unei catedre.