Dictionar

Rezultate principale (Torace):

Torace

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. torace, lat., fr. thorax)

1. cavitate a corpului mărginită de vertebrele regiunii dorsale, coaste şi stern, în care se află principalele organe ale sistemului respirator şi circulator.

2. segment mijlociu al corpului insectelor, de care sunt legate picioarele.


Rezultate secundare (Torace):

Cefalotorace

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. céphalothorax, it. cefalotorace)

1. segment al corpului la arahnide şi crustacee cu capul şi toracele sudate.


Hemitorace

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., engl. hémithorax)

1. (anat.) jumătate din torace sau piept.


Mezotorace

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. mésothorax)

1. (entomologie) segmentul al doilea al toracelui insectelor, de care sunt prinse aripile anterioare şi a doua pereche de picioare; (var.) mezotorax.


Protorace

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. prothorax)

1. primul segment al toracelui la insecte.


Toracectomie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thoracectomie)

1. (med.) rezecţie a coastelor.


Toracenteză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thoracentèse)

1. puncţie pleurală în scop explorator sau terapeutic.


Abdomen

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., lat. abdomen)

1. (anat.) cavitatea viscerală care formează partea inferioară a trunchiului uman; cavitate a corpului vertebratelor, între torace şi bazin.

2. (zool.) ultimul segment al corpului la insecte; partea posterioară a corpului unor nevertebrate (artropode).


Angiocardiopneumografie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. angiocardiopneumographie)

1. radiografie a cavităţii inimii şi a vaselor mari ale toracelui, după injectarea unei substanţe radioopace.


Balansier

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balancier)

1. dispozitiv, piesă a unui mecanism, a cărei oscilaţie reglează mişcarea unei maşini, a unui instrument; balansor.

2. prăjină folosită de dansatorii pe sârmă pentru a-şi menţine echilibrul.

3. (pl.) organe de echilibru pentru zbor, la insectele diptere, pe metatorace; haltere (2).


Blatide

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. blatidés)

1. familie de insecte ortoptere alergătoare, cu corpul turtit, antene lungi şi protorace mult lăţit, ca un disc ce acoperă capul.


Cefalotorace

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. céphalothorax, it. cefalotorace)

1. segment al corpului la arahnide şi crustacee cu capul şi toracele sudate.


Chilotorax

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chylothorax)

1. revărsare de chil în cavitatea pleurală, ca urmare a ruperii unui vas limfatic al toracelui.