OK
X
totalitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. totalité)
1.
cantitate
totală.
2.
tot,
întreg,
ansamblu.
abioseston
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abioseston)
1.
(biologie)
mulțimea
particulelor
detritice
suspendate
în
apă
(sărată
sau
dulce);
totalitatea
componentelor
moarte
dintr-un
seston;
seston
abiotic;
tripton.
activ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. actif, lat. activus, II, 2/ rus. aktiv)
1.
adj.
care
participă
efectiv
la
o
acţiune;
harnic,
dinamic.
2.
(biol.)
aflat
în
stare
de
completă
funcţionare.
3.
membru
~
=
membru
al
unei
organizaţii,
instituţii,
având
obligaţii
şi
bucurându-se
de
drepturi
depline.
4.
(mil.)
în
activitate.
5.
(despre
corpuri,
substanţe)
care
intră
uşor
în
reacţie.
6.
(despre
diateza
verbală)
care
arată
că
subiectul
săvârşeşte
acţiunea.
7.
vocabular
~
=
vocabular
folosit
în
mod
curent.
8.
(despre
operaţii,
conturi,
bilanţuri)
care
se
soldează
cu
un
profit.
9.
s.
n.
totalitatea
mijloacelor
economice
ale
unei
întreprinderi,
instituţii
etc.;
parte
a
bilanţului
în
care
sunt
înscrise
aceste
mijloace.
10.
colectiv
de
membri
pe
lângă
un
organ
de
partid,
pe
care
se
sprijină
în
întreaga
sa
activitate.
11.
adv.
în
mod
activ.
activitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. activité, lat. activitas)
1.
îndeplinire
a
unor
acte
fizice,
intelectuale
etc.;
muncă,
acţiune,
ocupaţie.
2.
situaţie
a
unui
ofiţer
care
face
parte
din
cadrele
active
ale
armatei.
3.
mărime
ce
caracterizează
intensitatea
dezintegrării
unei
substanţe
radioactive.
4.
capacitate
a
unei
particule
materiale
(atom,
moleculă,
radical)
de
a
lua
parte
la
o
reacţie.
5.
~
solară
=
totalitatea
fenomenelor
(pete,
protuberanţe,
erupţii
etc.)
în
păturile
exterioare
ale
Soarelui.
actuariat
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. actuariat)
1.
totalitatea
operaţiilor
şi
calculelor
efectuate
de
un
actuar.
acţiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. action, lat. actio)
1.
desfăşurare
a
unei
activităţi;
faptă.
2.
operaţie
militară
(ofensivă
sau
defensivă).
3.
ceea
ce
arată
un
verb.
4.
totalitatea
întâmplărilor
dintr-o
operă
epică
sau
dramatică.
5.
efect,
influenţă.
6.
proces.
7.
cerere
prin
care
se
deschide
un
proces.
8.
hârtie
de
valoare
care
reprezintă
o
cotă
fixă
din
capitalul
unei
societăţi
comerciale
şi
care
dă
deţinătorului
dividende.
acvifaună
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (acvi- + faună)
1.
totalitatea
speciilor
de
animale
care
trăiesc
în
apă
(pești,
caracatițe,
crabi,
balene
et
cetera);
faună
acvatică,
hidrofaună.