Dictionar

Rezultate secundare (Trăi,):

Strai

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. straglio)

1. (mar.) parâmă cu care se leagă partea superioară a catargului de proră.


Traiect

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. traiectus, după fr. trajet)

1. distanţă de străbătut între două puncte determinate; traseu, parcurs.

2. traseu liniar pe care se situează un muşchi, un nerv, o arteră etc.

3. traiectorie.


Traiectorie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. trajectoire)

1. curbă deschisă de centrul de greutate al unui mobil; (p. ext.) reprezentare grafică a unei astfel de curbe.

2. drum parcurs în spaţiu de un corp în mişcare; traiect, parcurs.

3. (mat.) curbă având o proprietate dată.


Trailă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. traille)

1. pod plutitor care alunecă de-a lungul unui cablu.


Traina

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. traîner)

1. (mar.) a târî pe fundul apei un cablu metalic, cu capetele fixate pe două corpuri plutitoare, pentru a agăţa corpuri scufundate sau pentru a căuta obstacole submarine şi a le determina poziţia.


Traină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. traîne)

1. cablu metalic pentru trainare.


Abandonic, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. abandonnique)

1. (cel) care trăieşte teama patologică de a fi abandonat.


Abiotic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiotique)

1. care se opune vieții; care este lipsit de viață.

2. califică un mediu în care organismele vii nu pot trăi, incompatibil cu viața.

3. care ține de abioză; propriu abiozei.

4. factor ~ = unul dintre cei doi factori care guvernează distribuția populațiilor bentice în ocean și care depinde în esență de mediul în care evoluează animalele și plantele.


Absurd, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. absurde, lat. absurdus)

1. adj. care contrazice gândirea logică, legile naturii, bunul-simţ.

2. s. n. ceea ce este absurd; absurditate; nonsens.

3. prin ~ = admiţând un raţionament fals.

4. (fil.) termen care desemnează ruptura totală dintre om şi mediul său sociocultural, sentimentul generat de trăirea acestei rupturi.


Acredita

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accréditer)

1. a da autoritatea necesară unui reprezentant diplomatic pe lângă un guvern străin; a împuternici.

2. a face demn de crezare.

3. (fin.) a deschide, a pune la dispoziţia cuiva un acreditiv.


Acvatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aquatique, lat. aquaticus)

1. care creşte, trăieşte în apă.

2. format din apă.


Adstrat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adstrat)

1. totalitatea elementelor dintr-o limbă străină care se adaugă unui idiom după constituirea lui, ca rezultat al interferenţei lingvistice.