Dictionar

Traiect

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. traiectus, după fr. trajet)

1. distanţă de străbătut între două puncte determinate; traseu, parcurs.

2. traseu liniar pe care se situează un muşchi, un nerv, o arteră etc.

3. traiectorie.


Traiectorie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. trajectoire)

1. (fizică) curbă descrisă de centrul de greutate al unui mobil; (prin ext.) reprezentare grafică a unei astfel de curbe.

2. drum parcurs în spaţiu de un corp în mişcare; traiect, parcurs.

3. (balistică) curba unui proiectil.

4. (mat.) curbă având o proprietate dată.

5. (figurat) carieră profesională.

6. (figurat) evoluție socială și economică, vorbind despre o persoană sau un grup uman.

7. (var. înv.) trajectorie, trajetorie.


Arteriectopie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. artériectopie)

1. (med.) situare anormală a unei artere; traiect anormal al unei artere.


Autopilot

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. autopilote, germ. Autopilot)

1. sistem folosit pentru a controla traiectoria unui vehicul fără intervenție umană; pilot automat.


Balistic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. balistique)

1. adj. referitor la balistică.

2. curbă = traiectoria unui proiectil; pendul ~ = pendul pentru determinarea vitezei proiectilelor.

3. (despre seminţe, fructe) diseminat prin expulzare.

4. s. f. ştiinţă care studiază mişcarea corpurilor grele în câmpuri gravitaţionale.


Brand

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Brandt)

1. aruncător de bombe sau mine, cu ţeavă neghintuită în interior şi traiectoria curbă.


Ciclotron

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cyclotron)

1. accelerator ciclic de particule atomice grele, electrizate, în care aceste particule descriu traiectorii spirale într-un câmp electric alternativ, după care părăsesc acceleratorul cu energii foarte mari.


Circumflex

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. circonflexe, lat. circumflexus)

1. curbat în semicerc, arcuit.

2. accent ~ = semn diacritic ( ^ ), specific limbii franceze, care marchează vocalele lungi urmate de o consoană (vocală) dispărută ulterior.

3. (despre artere, vene, nervi) care înconjură, care are un traiect răsucit.

4. (despre plante) cu ramurile curbate în jos.