Parte de vorbire: s.
Origine: (după germ. Trampolin, it. trampolino)
1. instalaţie specială pentru sărituri în apă, cu schiurile etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. combiné)
1. format din mai multe elemente deosebite.
2. (chim.; despre corpuri) compus.
3. s. f. întrecere sportivă (de schi) din două sau trei probe.
4. ~ă alpină = probă compusă din coborâre, slalom uriaş şi special; ~ă nordică = întrecere compusă din sărituri de pe trambulină şi o probă de fond.