Dictionar

Rezultate principale (Transfera):

Transfera

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. transférer)

1. tr., refl. a (se) muta (cu serviciul) de la o instituție la alta, fără desfacerea contractului de muncă.

2. tr. a transmite, a trece dintr-o stare sau dintr-o parte în alta (un lucru, un drept etc.).

3. (cont.) a face treacă o sumă dintr-un cont în altul, prin virament.


Rezultate secundare (Transfera):

Transferabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. transférable)

1. care poate fi transferat.


Transferabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. transférabilité)

1. însuşirea de a fi transferabil.

2. calitatea unei monede care poate fi convertită în alte monede.


Aloestezie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alloesthésie)

1. transferare a unei senzaţii în regiunea corespunzătoare simetrică.


Apropriabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. appropriable)

1. care poate fi apropriat, însușit; transferabil altui proprietar.


Bioradiocomunicaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bioradiocommunication)

1. capacitatea omului de a transfera mental, la distanță, informații sau de a influența psihic un alt om; telepatie, radiocomunicaţie biologică.


Ceda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. céder, lat cedere)

1. tr. a abandona cuiva un bun, renunţând la dreptul de posesiune.

2. a face o cesiune.

3. intr. a da cuiva dreptate; a-i recunoaşte superioritatea.

4. (sport) a se recunoaşte învins, a înceta întrecerea.

5. (despre boli, dureri) a se ameliora, a scădea în intensitate.

6. (despre lucruri, elemente de construcţie) a nu rezista la apăsare, a se rupe.

7. (despre corpuri, medii) a transfera căldura unui alt corp sau mediu.


Detaşa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. détacher)

1. tr., refl. a (se) desprinde, a (se) separa, a (se) desface (dintr-un întreg); a (se) decupa (II).

2. a (se) transfera temporar.

3. refl. (sport) a ieşi în evidenţă; a se distanţa, a întrece categoric.

4. (fig.) a se desprinde, a se îndepărta de o situaţie, de o preocupare.


Fotoredresare

Parte de vorbire: s.
Origine: (foto1- + redresare)

1. transferare (foto)grafică a imaginii din planul unei fotograme în planul de proiecţie în care se construieşte o hartă.