Dictionar

translucid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. translucide, lat. translucidus)

1. (despre corpuri, medii) care permite trecerea luminii, împiedicând însă vederea clară prin el a unui obiect.
 

transluciditate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. translucidité)

1. stare, calitate a ceea ce este translucid.
 

andradit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. andradite)

1. varietate de granat incolor sau brun, verde, negru, translucid.
 
 
 
 
 

gel

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. gel)

1. substanță coloidală cu aspect gelatinos.
2. (cosmetică) produs translucid pe bază de apă sau ulei (ex. ~ de păr, ~ de duș).