OK
X
ab intestat
Parte de vorbire:
loc. adj.
Etimologie: (lat. ab intestat)
1.
(jur.)
(despre
o
succesiune)
care
se
află
în
absența
unui
testament,
situație
în
care
legea
reglementează
transmiterea
bunurilor.
aferentație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. afférentation)
1.
transmitere
a
excitației
de
la
neuronii
receptori
periferici
la
cei
centrali.
aferență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Afferenz)
1.
(med.)
transmitere
a
impulsurilor
senzitivo-senzoriale
la
diverse
niveluri
ale
sistemului
nervos
central.
amforofonie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. amphorophony)
1.
transmitere
patologică
a
vocii,
cu
un
timbru
metalic.
antenă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. antenne, lat. antenna)
1.
fiecare
dintre
cele
două
organe
de
simț,
firișoare
mobile
pe
capul
unor
insecte,
al
crustaceelor
și
miriapodelor.
2.
dispozitiv
de
transmitere,
de
captare
a
undelor
electromagnetice,
la
aparatele
de
emisie
sau
de
recepție
a
undelor.
3.
vergă
a
unei
vele
latine,
foarte
lungă,
ascuțită
la
extremități.
4.
(fam.;
pl.)
sursă
de
informații.
5.
filială,
unitate
subalternă
detașată
pe
lângă
un
organism
central.
bară
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. barre)
1.
drug
de
metal
(destinat
prelucrării).
2.
piesă
de
metal
sau
de
lemn,
în
construcții
sau
în
dispozitive
tehnice
pentru
transmiterea
eforturilor.
3.
(fig.)
obstacol,
piedică
în
calea
realizării
unui
lucru.
4.
fiecare
dintre
cei
trei
stâlpi
care
delimitează
poarta
la
unele
jocuri
sportive.
5.
șut
în
stâlpul
porții
de
fotbal.
6.
barieră
care
desparte
pe
judecători
de
avocați
și
împricinați;
locul
de
unde
se
pledează
în
fața
justiției.
7.
(herald.)
figură
diagonală
care
reunește
unghiul
stâng
de
sus
al
unui
scut
cu
unghiul
drept
de
jos.
8.
linie
verticală
sau
oblică,
element
de
separare
într-un
text.
9.
linie
verticală
care
separă
măsurile
unui
portativ.
10.
ridicătură
de
metal
liniară
încrustată
în
tastiera
unor
instrumente
cu
coarde
ciupite.
11.
îngrămădire
de
aluviuni
la
gura
de
vărsare
a
unui
râu
într-un
fluviu
sau
în
mare.
12.
mascaret.