Dictionar

Rezultate principale (Tratat):

Tratat

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. trattato, germ. Traktat, după fr. traité)

1. înţelegere între două sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni; convenţie, acord.

2. lucrare de specialitate care tratează problemele fundamentale ale unei discipline, arte sau ştiinţe.


Rezultate secundare (Tratat):

Tratat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (trata)

1. care urmează un tratament, sau a urmat unul recent.

2. supus acțiunii unui agent, unui tratament chimic, fizic et cetera; îngrijit, transformat.

3. (despre persoane) față de care se ia o anumită atitudine, comportare.

4. (despre un prieten etc.) căruia i se oferă mâncare, băutură; cinstit, ospătat.

5. care sunt discutate cu scopul de a se ajunge la o înțelegere, la încheierea unei convenții et cetera; negociat, parlamentat.

6. expus în scris sau oral la un examen, în cadrul unei emisiuni, al unei reuniuni, al unui congres et cetera; dezvoltat.

7. numit cu un nume sau altul.

8. (antonim) netratat.


Trataţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. trattazione)

1. faptul de a servi oaspeţilor mâncăruri şi băuturi; gustarea servită.


Tratative

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. trattative)

1. discuţii, negocieri între două sau mai multe părţi interesate cu scopul de a se ajunge la o înţelegere.


Adera

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. adhérer)

1. a se ralia la părerea cuiva.

2. a deveni adeptul unui partid, al unei mişcări etc.

3. (despre state) a se alătura unui tratat.

4. a fi, a se ţine lipit, strâns.


Ad referendum

Parte de vorbire: loc. adj.
Origine: (lat. ad referendum, pentru a referi)

1. (despre acte, tratate) cu condiţia de a se obţine aprobarea superioară.


Aerat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (aera)

1. tratat prin introducere de aer.

2. (despre cereale) răcit cu ajutorul aerului, prin vânturare etc.

3. (despre un text) cu o structură simplă; (despre pagini) spaţial.


Alia

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. allier)

1. refl. a se uni printr-un tratat de alianţă.

2. a se alătura unei idei.

3. a se înrudi prin căsătorie.

4. tr. a topi împreună anumite metale (cu metaloizi), pentru un aliaj.


Alinia

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. aligner)

1. tr., refl. a (se) aşeza în linie dreaptă.

2. tr. a îndrepta traseul unei străzi.

3. refl. (despre ţări) a se asocia într-o grupare pe baza unui tratat.


Alternat

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. alternat)

1. drept al unui stat de a fi numit primul în exemplarul care îi revine din textul tratatului la care este parte.

2. schimbare pe rând; succedare regulată a fenomenelor specifice, a culturilor; alternare.