Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. protestum, it. protesta)
1. manifestare energică împotriva unor încălcări, a unor acțiuni nedrepte etc.
2. formă a demersului diplomatic prin care un guvern ia atitudine împotriva unor acte săvârșite de guvernul altui stat, pe care le consideră contrare tratatelor sau normelor de drept internațional.
3. act public prin care organele judecătorești constată neplata la scadență a unei polițe.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ratification)
1. acțiunea de a ratifica și rezultatul ei; ratificare.
2. confirmare, în formă autentică, de către o autoritate competentă a convențiilor, a tratatelor etc., pentru a le da valabilitate; documentul legal al acestei confirmări.