Dictionar

ablactaţie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ablactation, lat. ablactatio)

1. trecere treptată și progresivă de la alimentația exclusiv lactată a sugarului la o alimentație diversificată; ablactare.
2. încetare a secreţiei de lapte matern.
 

abstractizare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (abstractiza)

1. operaţie a gândirii constând în a degaja din mulţimea însuşirilor şi legăturilor fenomenelor şi obiectelor pe cele fundamentale, esenţiale, generale; abstracţie.
2. trecere de la concret la abstract.
3. (antonim) concretizare.
 

adversar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adversaire, lat. adversarius)

1. persoană care luptă împotriva cuiva sau a ceva; rival.
2. (sport) partener de întrecere.
 

a fortiori

Parte de vorbire:  loc. adv., adj. inv.  
Etimologie: (lat. a fortiori, cu atât mai mult)

1. care se impune cu necesitate.
2. (log.; despre raţionamente) care constă în trecerea de la o judecată la alta pe baza faptului că în favoarea celei de-a doua judecăţi există tot atâtea temeiuri.
 

alineat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. alinéa, lat. alinea)

1. rând mai retras într-un text, care marchează trecerea la o altă idee; fragment de text între două asemenea rânduri.
2. pasaj dintr-un articol de lege; paragraf.
 

alteritate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. altérité, lat. alteritas)

1. (fil.) trecere a unei existenţe de la o stare la alta.
2. existenţa, fiinţa privită din punct de vedere diferit de ea însăşi.