Rezultate secundare (Triburi):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphictyonie, gr. amphiltyones)
1. uniune de triburi sau de oraşe-state, creată în jurul sanctuarului unei divinităţi, în Grecia antică, în vederea apărării intereselor comune şi a judecării diferendelor ivite între ele.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aztèque)
1. adj., s. m. f. (amerindian) care face parte dintr-o uniune de triburi din regiunea centrală a Mexicului.
2. (s. n.) dialect vorbit de azteci.
3. adj. care aparţine aztecilor.
4. arta ~ă = arta precolumbiană.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. curia)
1. unitate religioasă, militară şi politică la romani, subdiviziune a triburilor primitive.
2. loc unde se aduna această unitate.
3. edificiu destinat şedinţelor corpurilor constituite ale municipiilor romane.
5. administraţia pontificală a bisericii catolice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. falisco, lat. faliscus)
1. limbă indo-europeană din centrul Italiei vorbită de falisci, triburi din Etruria.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. franc, franque)
1. s. m. (locuitor) dintr-o uniune de triburi germane, care trăiau în sec. III, pe cursul inferior al Rinului.
2. (s. f.) limbă germanică vorbită la început de franci, cuceritorii Galiei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. phratrie, gr. phratria)
1. subdiviziune a triburilor greceşti antice (atice).
2. grup de mai multe ginţi înrudite între ele prin legături de sânge.
3. grupare mare de plante apropiate genetic.