Rezultate secundare (Tributar.):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. tributaire, lat. tributarius)
1. care plăteşte tribut; (prin ext.) care este dependent, supus.
2. (fig.) dependent sub raport ideologic; care datorează cuiva ceva.
3. califică afluenții unui râu sau ai unui corp de apă.
4. (despre un curs de apă) care se varsă într-un curs de apă mai mare, într-un lac sau în mare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tétrarque, lat. tetrarches, gr. tetrarkhes)
1. guvernator al unei tetrarhii.
2. titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele răsăritene ale imperiului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vassal)
1. s.m.f. (în orânduirea feudală, în apusul Europei) persoană, stat care, în schimbul unor beneficii sau feude, datorau suzeranului de care depindeau omagiu, fidelitate și unele obligații civile și militare; (p. ext.) om, grup dependent de un altul.