Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tricotage)
2. articol de îmbrăcăminte din tricot.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (tricota)
1. acțiunea de a tricota și rezultatul ei; tricotare.
2. procedeu de transformare (manuală sau mecanică) a firelor de lână, de bumbac etc. în tricot.
3. confecționare a obiectelor (de îmbrăcăminte) prin împletirea în ochiuri a unor fibre textile.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. vanisage)
1. procedeu de tricotare a două fire de naturi sau de culori diferite.