Rezultate principale (Tristeţe.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. tristesse, it. tristezza)
1. stare sufletească apăsătoare; mâhnire, amărăciune; melancolie; (p. ext.) regret.
Rezultate secundare (Tristeţe.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. angoisse)
1. nelinişte, tulburare cauzată de o teamă puternică fără obiect real, concret, adesea patologică.
2. (fil.) sentimentul înstrăinării omului; conştiinţa condiţiei umane de fiinţă muritoare.
3. (med.) stare provocată de contracţia regiunii epigastrice, însoţită de mari dificultăţi respiratorii şi de tristeţe excesivă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. consternation, lat. consternatio)
1. stare neputincioasă de copleșire cauzată de un eveniment terifiant, greu de înțeles; consternare.
2. stare de tristețe și mare descurajare cauzată generalmente de o veste proastă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dépression, lat. depressio)
1. întindere de teren înconjurată de înălţimi; adâncitură de teren de întindere mare.
2. (geod.) unghi sub care se vede orizontul când staţia este amplasată la înălţime.
3. presiune mai mică decât cea de referinţă.
4. ~ atmosferică = presiune atmosferică inferioară valorii normale a presiunii dintr-o anumită zonă.
5. pierdere a energiei fizice sau morale; stare patologică de tristeţe intensă; depresivitate, deprimare.
6. scădere a valorilor, a acţiunilor etc., cauzată de o criză.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dépressif)
1. adj. care provoacă depresiune (4); deprimant.
2. care provoacă scăderea tensiunii arteriale.
3. adj., s. m. f. (cel) înclinat spre tristeţe, spre descurajare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (dezola)
1. tristeţe, jale, mâhnire adâncă.
2. (fig.) singurătate apăsătoare; pustiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dysphorie)
1. tulburare a dispoziţiei caracterizată prin tristeţe profundă şi nemulţumire de sine.