Rezultate secundare (Trivial):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. trivial, lat. trivialis)
1. comun, de rând, obişnuit; evident.
2. obscen, ordinar, indecent, vulgar, scabros.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. trivialité)
1. însuşirea a ceea ce este trivial; vulgaritate.
2. faptă, atitudine, vorbă etc. trivială.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. trivialiser)
1. a face trivial; a vulgariza, a degrada.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. argotique)
1. care aparține argoului; referitor la argou.
2. tipic unui mod aluziv, trivial sau familiar de a vorbi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. grossier)
1. lipsit de educaţie, de cultură, de maniere; grosolan; ordinar.
3. (despre nutreţuri fibroase; şi s. n. pl) cu conţinut mare de celuloză (paie, pleavă de cereale etc.).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. obscene, lat. obscenus)
1. (despre gesturi, cuvinte, atitudini) neruşinat, trivial, indecent; pornografic.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. porno-, cf. gr. porne „prostituată”)
1. „obscen, trivial; prostituţie”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. trivialité)
1. însuşirea a ceea ce este trivial; vulgaritate.
2. faptă, atitudine, vorbă etc. trivială.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. trivialiser)
1. a face trivial; a vulgariza, a degrada.