Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., lat. thrombus)
1. (med.) cheag de sânge format într-o venă sau arteră care provoacă tromboză.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. artériolithe)
1. concentraţie calcaroasă în pereţii arterelor sclerozate, într-un trombus.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thrombectomie)
1. extragere a unui trombus dintr-un segment vascular.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thromboembolie)
1. embolie prin (fragmente de) trombusuri detaşate, urmată de tromboză locală secundară.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. thrombolytique)
1. (medicament) capabil să provoace dispariţia unui trombus.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thrombose)
1. obturare a unui vas sangvin sau a cavităţii inimii prin formare de trombusuri.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. thrombos „cheag de sânge”)
1. „cheag de sânge, trombus, coagulare”.