Dictionar

-TRON

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (engl. -tron, cf. gr. /elek/tron „chihlimbar”)

1. „tub cu vid, accelerator de particule elementare”.
 

alfatron

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alphatrone)

1. vacuumetru bazat pe efectul ionizant al radiației alfa.
 

antielectron

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. antielectron)

1. (fiz.) antiparticulă a electronului; pozitron.
 

antineutron

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. antineutron)

1. (fizică) particulă elementară neutră din punct de vedere electric, având masa egală cu cea a neutronului, dar având un moment magnetic opus acestuia; antiparticulă a neutronului.
 

betatron

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bétatron)

1. accelerator ciclic de particule pentru accelerarea electronilor care imprimă energii foarte mari.
 

bevatron

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bévatron)

1. accelerator de particule capabil să dea electronilor o energie de miliarde de electronvolți.
 

abdica

Parte de vorbire:  vb. intr.  
Etimologie: (fr. abdiquer, lat. abdicare)

1. a renunța la puterea pe care o exercită; a demisiona din funcție.
2. a abandona puterea suverană; a renunța la tron, la un drept.
3. (fig.) a renunța la ceva, a se resemna.
4. a renunța la o activitate din cauza greutăților întâmpinate.
 

acceptor, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. accepteur)

1. (atom) capabil a primi electroni suplementari.
2. (substanță chimică) care poate fixa o altă substanță.
 

acronic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. achronique)

1. care se situează în afara timpului, în afara reperelor cronologice acceptate; atemporal.
2. (înv.) (astron.) care se află, la răsărit sau la apus, pe partea cerului opusă soarelui.
 

acustomat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Akustomat)

Modelul Akustomat F411

1. dispozitiv adaptor electronic pentru pornirea și oprirea automată a unui magnetofon.
2. întrerupător electroacustic de pornire și oprire care, la apariția unei unde sonore, pune automat în mișcare banda magnetică pentru înregistrare.
 

adresă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adresse)

1. indicație pe scrisori, colete etc. care conține numele și domiciliul destinatarului.
2. la ~a cuiva = cu privire la cineva.
3. comunicare oficială făcută în scris de o instituție.
4. dexteritate, îndemânare.
5. (inform.) simbol, cuvânt, cod care indică locul din memoria unei mașini electronice unde se înregistrează o informație.
 

aeroelectronică

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aéroélectronique)

1. aplicarea tehnicilor electronice în domeniul aviației; avionică.