Dictionar

trunchi de arbore

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT truncus arboris
2. FR tronc d’arbre
3. EN trunk; stem
4. DE Baumstamm; Stamm
5. RU ствол
6. HU fatörzs
 

trunchia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. tronquer)

1. a ciunti, a mutila; a reteza.
2. (spec.) a suprima unul sau mai multe pasaje dintr-o operă (literară).
 

trunchiat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (vb. trunchia)

1. (despre părți ale corpului, obiecte etc.) care este retezat.
2. (despre părți ale plantelor, despre fructe) care are forma naturală asemănătoare unui obiect retezat, ciuntit.
3. (fig.; despre acțiuni) care este întrerupt.
4. (fig.; despre cuvinte, texte, lucrări etc.) din care s-a suprimat o parte.
5. (var.) (înv.) truncat.
 

trunchiat; retezat

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT truncatus
2. FR tronqué; tranché
3. EN truncate
4. DE abgesetzt; gestutzt; abgestutzt; abgeschnitten; verstümmelt; beschnitten
5. RU усеченный; обрубленный; срезaнный
6. HU csonka (gombakalap teteje), megcsonkított; levágott (a tönkbázis)
 

trunchiere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. trunchia)

1. acțiunea de a trunchia și rezultatul ei; tăiere, ciuntire.
2. (gramatică) metodă de scurtare a unui cuvânt prin eliminarea uneia sau mai multor silabe.
3. (fig.) denaturare a unui aspect, a unui fapt etc; falsificare.
4. (concret.) parte din ceva, fragment.
 

abdomen

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., lat. abdomen)

1. (anat.) cavitatea viscerală care formează partea inferioară a trunchiului uman; cavitate a corpului vertebratelor, între torace și bazin.
2. (zool.) ultimul segment al corpului la insecte; partea posterioară a corpului unor nevertebrate (artropode).
 

adragant

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adragante)

1. gumă vegetală secretată de trunchiul unui arbust.
 

antropometru

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anthropomètre)

1. (antropometrie) instrument folosit pentru determinarea anumitor măsuri antropometrice.
2. instrument pentru măsurarea dimensiunilor segmentare ale corpului omenesc; acest instrument permite măsurarea precisă a lățimii, înălțimii și lungimii diferitelor părți ale corpului uman, cum ar fi trunchiul, membrele corpului sau capul.
 

axilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. axile, lat. axilla)

1. subsuoară.
2. loc unde se împreună ramura cu trunchiul unei plante sau frunza cu ramura.
 

backhand

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. backhand)

1. (tenis) lovitură a mingii care se execută răsucind trunchiul spre stânga, cu ducerea piciorului drept peste cel stâng, urmată de retragerea rachetei spre partea stângă și înapoi.
 

badijona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. badigeonner)

1. a unge cu o doctorie un organ sau o parte a corpului.
2. a unge trunchiul unui pom cu o soluție specială împotriva insectelor.
3. a acoperi o șosea asfaltată cu un strat de produs bituminos.