OK
X
trupă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. troupe)
1.
totalitatea
militarilor
care
își
fac
serviciul
militar.
2.
(pl.)
armată.
3.
colectiv
de
actori
permanent;
ansamblu.
trupial
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. troupiale)
1.
pasăre
cântătoare,
mică,
asemănătoare
cu
grangurul,
care
trăiește
în
colonii
în
pădurile
din
America.
administrație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. administration, lat. administratio, /2/ rus. administraţiia)
1.
ansamblul
organelor
executive
și
de
dispoziție
ale
statului;
personalul
de
conducere
al
unei
întreprinderi,
instituții
etc.
2.
consiliu
de
~
=
consiliu
însărcinat
cu
conducerea
unei
societăți
de
acțiuni.
3.
serviciu
al
armatei
care
avea
în
sarcină
hrana
și
îmbrăcămintea
trupelor.
aeropurtat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (după fr. aéroporté)
1.
transportat
pe
calea
aerului
(nu
implică
aterizarea);
aerotransportat.
2.
trupe
~e
=
trupe
parașutate
deasupra
destinației
lor.
aplicație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. application, lat. applicatio)
1.
punere
în
practică;
aplicare.
2.
punct
de
~
=
punct
în
care
se
exercită
o
forță
asupra
unui
corp;
școală
de
~
=
instituție
școlară
atașată
pe
lângă
o
instituție
de
pregătire
a
cadrelor,
în
care
se
face
practică
pedagogică.
3.
(mil.)
formă
de
pregătire
a
comandamentelor
și
trupelor
prin
rezolvarea
unor
situații
de
luptă
ipotetice.
4.
(fig.)
aptitudine,
talent.
armă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. arma)
1.
unealtă,
mașină
care
servește
pentru
atac
sau
apărare.
2.
~
albă
=
armă
destinată
luptei
corp
la
corp
(baionetă,
stilet
etc.);
a
depune
~ele
=
a
se
preda;
(fig.)
a
ceda.
3.
(pl.)
ansamblul
semnelor
heraldice
de
pe
o
stemă,
de
pe
un
blazon.
4.
categorie
de
trupe
din
forțele
armate
corespunzând
unei
activități
specializate.
5.
(fig.)
mijloc
de
combatere
a
unui
adversar
pe
planul
ideilor,
al
politicii.
asaltator, -oare
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (it. assaltatore)
1.
cel
care
asaltează;
cineva
care
atacă
sau
asaltează
pe
altcineva
în
mod
violent
sau
criminal;
soldat
încadrat
într-un
corp
de
trupe
de
asalt.
askari
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. askari)
1.
soldat
indigen
din
vechile
trupe
germane
și
italiene.