Dictionar

Trândăvie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (trândav + -ie)

1. stare de inactivitate, stare a omului trândav; lene, lenevie, trândăveală, trândăvit.

2. (anton.) hărnicie.


Dolce vita

Parte de vorbire: s. f.
Origine: (it. dolce vita, viaţă frumoasă)

1. fel de a trăi în lux, în trândăvie.


Farniente

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. /il dolce/ far niente)

1. levitaţie, trândăvie.

2. dolce ~ = atitudinea de a se complace în trândăvie; plăcută trândăvie.


Oţiu

Parte de vorbire: s.n. (rar)
Origine: (lat. otium, it. ozio)

1. condiția celui care este inactiv din cauza unui caracter leneș sau indolent; lenevie, trândăvie.

2. perioadă de odihnă care întrerupe eforturile obișnuite; tihnă.


Trândăvire

Parte de vorbire: s.f. (pop.)
Origine: (vb. trândăvi)

1. faptul de a trândăvi; lenevire, trândăvie, (pop.) trândăvit.


Hărnicie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (harnic + -ie)

1. zel în muncă, spor la lucru; sârguință, vrednicie; destoinicie.

2. manifestare de om harnic.

3. (anton.) lenevie, trândăvie.


Trândăveală

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (trândăvi + -eală)

1. faptul de a trândăvi; trândăvie.