Dictionar

viu; care trăiește

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT vigens
2. FR vivant
3. EN living; thriving
4. DE lebend
5. RU живой; здоровый
6. HU élő
 

abandonic, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. abandonnique)

1. I. (psihanaliză) se spune despre un subiect (în special un copil) care trăiește cu frica de a fi abandonat, fără să existe neapărat motive obiective care să justifice această frică.
2. II. (psihanaliză) persoană, de obicei un copil, care trăiește cu teama patologică de a fi abandonat.
 

acvatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aquatique, lat. aquaticus)

1. care crește, trăiește în apă.
2. format din apă.
 

acvicol, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aquicole)

1. referitor la acvicultură, la creșterea animalelor și a plantelor acvatice.
2. care trăiește în apă, în mediu acvatic.
 

aericol, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aéricole)

1. (despre plante) care crește în aerul liber; epifit.
2. (despre plante) care trăiește, care crește fără contact cu pământul; aerofit, epifit.
3. (antonim) tericol.
 

alpin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. alpin, lat. alpinus)

1. caracteristic munților Alpi; (prin ext.) din regiunile muntoase înalte; alpestru.
2. care se referă la Alpi și la munții care sunt comparabili cu aceștia.
3. care trăiește în Alpi sau care este de acolo; alpic.
 

ambianță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ambiance)

1. mediu (natural sau cultural), anturaj, societate în care trăiește cineva.