Rezultate principale (Tuia.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thuya)
1. arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală şi ramurile întinse orizontal; arborele vieţii.
Rezultate secundare (Tuia.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abscisse, lat. /linea/ abscissa)
1. (mat.) număr real care indică pe o axă lungimea şi sensul segmentului cuprins între originea axei şi un punct dat, determinând poziţia acestuia.
2. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (germ. abstrakt, lat. abstractus)
1. adj. gândit în mod separat de ansamblul concret, real.
2. în ~ = pe bază de deducţii logice; exprimat (prea) general, teoretic; (despre un proces de gândire) greu de înţeles; (mat.) număr ~ = număr căruia nu i se alătură obiectul numărat; artă ~ă = curent apărut în artele plastice europene la începutul sec. XX, care se caracterizează prin intelectualizarea, reducţia abstractă şi încifrarea imaginii; abstracţionism.
3. s. n. parte de vorbire provenită prin derivare cu sufixe sau prin conversiuni de la o altă parte de vorbire, având un sens abstract.
4. ~ verbal = substantiv care provine de la un verb, denumind acţiunea acestuia.
5. categorie filozofică desemnând cunoaşterea proprietăţilor esenţiale şi generale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affriqué)
1. (consoană) care se pronunţă prin închiderea şi deschiderea treptată a organului fonator, urmate de o constricţie a acestuia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. allonym)
1. s. n. nume cunoscut (al altei persoane) cu care cineva semnează o lucrare.
2. adj. (despre lucrări) semnat cu numele altuia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., sp. alpaca)
1. mamifer erbivor, domesticit, înrudit cu cămila, cu lâna lungă şi mătăsoasă, din America de Sud.
2. stofă fină din lâna acestuia.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. amender)
1. a modifica în vederea îmbunătățirii.
2. a corecta un proiect de lege sau o propunere legislativă, în timpul dezbaterilor parlamentare, în vederea îmbunătățirii acestuia; a îmbunătăţi prin amendamente (o lege).
3. a ameliora natura solului prin introducerea unor substanţe.
4. (jur.) a modifica, a îmbunătăţi condiţia unei persoane prin reeducare.