accelerator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. accélérateur)

1. adj. care accelerează.
2. s. n. dispozitiv prin care se mărește viteza, turația (unui motor); pedală care comandă acest dispozitiv.
3. (cinem.) procedeu de imprimare a unor mișcări de desfășurare lentă.
4. instalație complexă care imprimă particulelor elementare viteze foarte mari.
5. s. m. substanță care mărește viteza unei reacții chimice; produs destinat a reduce durata de priză și de întărire a betonului.

acrocist

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acrocyste)

1. chist sferic, gelatinos, la maturația celulelor generative.

acultura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. acculturer)

1. a face aculturația unui individ, a unui grup.

ambala

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. /s’/emballer)

1. tr. a împacheta pentru transportat.
2. a face un motor să depășească turația normală.
3. refl. (despre cai) a-și lua avânt.
4. (fig.; despre oameni) a se lăsa purtat de mânie, de entuziasm; a se înflăcăra.

cement 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cément)

1. praf cu care se cementează piesele de oțel.
2. ~ dentar = material în obturația cariilor și la fixarea unor proteze.
3. substanță la rădăcina dintelui.

dezambala

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. désemballer)

1. tr. a scoate din ambalaj.
2. a face ca un motor ambalat să revină la turația normală.
3. refl. (fig.) a se elibera de griji, a se retrage dintr-o acțiune.