stăv

Parte de vorbire:  s.n. (regional)  
Etimologie: (stăvi)

1. (expresie) a nu avea ~ = a nu avea astâmpăr.

tăvălitură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (tăvăli + -tură)

1. loc unde iarba a fost călcată sau tăvălită; călcătură.
2. (înv.) învârtire pe o parte și pe alta pe pământ, pe iarbă, în noroi et cetera; tăvălire.
3. (înv.) (pop.) bătaie însoțită de trântiri și târâri pe jos; tăvălire.
4. (în superstiții) buboi care se face pe călcâiul celui care calcă în locul unde s-a tăvălit un cal.
5. (înv.; concret.) obiect murdar, lucru tăvălit.
6. (înv.; fig.) înjosire.

tăvălugi

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (tăvălug)

1. a trece cu tăvălugul peste arătură sau peste pietrișul unui drum.
2. a strivi bulgării unui drum sau a netezi și a îndesa pământul cu tăvălugul.
3. (var.) a tăvăluci, (reg.) a tăfălugi, (reg.) a trăvălugi.

tavernă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. taverne, germ. Taverne)

1. cârciumă sărăcăcioasă, murdară (la subsol).

tavernier

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. tavernier)

1. proprietar de tavernă.
2. persoană care conduce o tavernă.

apunta

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apponter)

1. (despre avioane, elicoptere) a ateriza pe puntea unui portavion.

apuntaj

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. appontage)

1. faptul de a ateriza pe pista unui portavion sau portelicopter; apuntare, aterizaj.
2. (antonime) decolaj, decolare.

atavic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. atavique)

1. referitor la atavism, transmis prin atavism.

baraj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barrage)

1. construcție hidrotehnică așezată transversal pe cursul unei ape curgătoare pentru a ridica nivelul apei sau a-i regulariza cursul; stăvilar, zăgaz.
2. lucrare provizorie pentru a împiedica pătrunderea apei într-o zonă de lucru, a opri circulația rutieră etc.
3. piedică; barieră.
4. lucrare de fortificație care împiedică înaintarea inamicului pe anumite direcții.
5. foc intens de artilerie sau de arme automate ca să oprească atacul inamicului.
6. întrecere suplimentară pentru promovarea mai multor echipe sportive sau concurenți aflați la egalitate ori pentru stabilirea ordinii lor într-un clasament.
7. (med.) tulburare ideomotorie caracterizată printr-un blocaj în șirul ideilor, în exprimarea lor.

biliard 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. biliardo, fr. billard)

1. joc cu 3 bile colorate, mișcate prin lovirea uneia dintre ele cu tacul pe o masă acoperită cu postav verde; masa însăși.

candelabru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. candélabre, lat. candelabrum)

1. suport pentru lumânări sau becuri, suspendat pe tavan.