Parte de vorbire: s.f.
Origine: (tânji)
1. faptul de a tânji; tânjeală.
2. faptul de a dori mult ceva.
3. întristare; suferință morală foarte mare (consumare).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (tânji)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (tânji + -tor)
1. care tânjește; slab, bolnav.
3. plin de jale, de tristețe; tânguitor.
4. (fig.) care este lipsit de vlagă; ofilit; veștejit.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (tânji)
1. faptul de a tânji; tânjeală.
2. faptul de a dori mult ceva.
3. întristare; suferință morală foarte mare (consumare).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (tânji)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (stânjen + -iu)
1. de culoarea florii de stânjenel; liliachiu, violet-închis.
2. (var.) (pop.) stânjiniu, (reg.) stânjăniu, (reg.) stinjeniu.