Rezultate secundare (Tăiat,):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT arbor caesa; lignum caesum
4. DE gefälltes Holz; geschlagener Baum
5. RU срубленное дерево
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abattis)
1. (mil.) obstacol artificial format din copaci tăiați; baraj realizat din copaci culcaţi cu vârful spre inamic.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abbevillien)
1. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean.
2. I. legat de localitatea franceză Abbeville.
3. (preist.) califică un tip de cultură aparținând paleoliticului inferior, descoperită în depozitele cuaternare de la Abbeville; care este specific abbevilianului; care se referă la această perioadă.
4. (geol.) care se referă la perioada preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
5. II. (geol.) perioadă preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alterne, lat. alternus)
1. unghiuri ~e interne (sau externe) = unghiuri formate în interiorul (sau exteriorul) a două drepte paralele tăiate de o secantă.
2. (despre frunze, flori) care creşte de o parte şi de alta a tulpinii, a ramurilor, la niveluri diferite.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. biais)
1. (croitorie) fâşie de material textil tăiată oblic.
2. linie, sens, direcție oblică; oblicitate.
3. (expr.) în ~ = oblic; (fig.) într-un mod indirect, pieziș, pe ocolite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. biseau)
1. margine tăiată oblic (la oglinzi, pietre preţioase etc.).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. /à la/ breton)
1. păr lăsat pe frunte şi tăiat drept.