Parte de vorbire: adj.
Origine: (tărăgăna + -tor)
1. care tărăgănează; care temporizează.
2. care amână rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei acțiuni etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hawaïenne /II/ hawaïenne)
2. (despre un tip de erupţie vulcanică) caracterizat prin emisiune fără explozie şi bombe vulcanice ale unei lave bazaltice fluide.
3. s. f. instrument muzical cu coarde, asemănător cu chitara, cu sunetul lin şi tărăgănat.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. temporiser)
1. a amâna, a tărăgăna, a tergiversa.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. tergiverser, lat. tergiversari)
1. a amâna, a tărăgăna, a întârzia rezolvarea unei chestiuni, a unei situaţii etc., a temporiza.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. traîner)
1. (despre lucruri) a zăcea undeva uitat, părăsit, lăsat din neglijenţă.
2. (despre acţiuni) a se desfăşura cu încetineală; a lâncezi, a tărăgăna.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. traînant)
1. care trenează, care se desfășoară cu încetineală; monoton, (pop.) tărăgănat.
2. (rar; despre lucruri) care zace undeva, uitat sau lăsat din neglijență.
3. (despre stil) lânced, monoton.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. tergiversa)
1. acțiunea de a tergiversa și rezultatul ei; amânare în luarea unei decizii, în rezolvarea unei probleme; (înv.) tergiversație, (pop.) tărăgănare.