Rezultate secundare (Ușor;):
Căldușor
Parte de vorbire: adv.
Origine: (cald + -[u]șor)
1. (nu prea) afectuos; căldicel.
Fideiusor
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fidéjusseur, lat. fideiussor)
1. (jur.) cel care garantează pentru altul, obligându-se să-i plătească datoriile.
Globușor
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (glob + -ușor)
1. diminutiv al lui glob; globuleț.
Mucușor
Parte de vorbire: s.m., s.n.
Origine: (muc + -ușor)
1. s.m. diminutiv al lui muc, secreție nazală; muculeț.
2. s.n. rest de țigară, de lumânare; muculeț.
Pâlcușor
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (pâlc + -ușor)
1. diminutiv al lui pâlc; pâlc mic; pâlculeț.
Trenușor
Parte de vorbire: s.n. (pop.)
Origine: (tren + -ușor)
1. diminutiv al lui tren; tren mic, trenuț.
Abordabil, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abordable)
1. care poate fi abordat, de care te poți apropia ușor, care nu face dificultăți, care nu pune piedici; accesibil.
Accesibil, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accessible, lat. accessibilis)
1. la care se poate ajunge (uşor).
Acomodabil, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accommodable)
1. care se poate acomoda ușor; cu care se poate deprinde ușor.
2. (antonime) inacomodabil, neacomodabil.
Acostabil, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accostable)
1. care este ușor de acostat; abordabil.
2. (despre o persoană) care este ușor de abordat; abordabil.
Acromocentru
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. achromocentre)
1. corpuscul cromozomic lipsit de cromatină.
2. (bot.) figuri asteriale sau fusoriale de natură centrozomică lipsite de cromatină.
Activ, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. actif, lat. activus, II, 2/ rus. aktiv)
1. adj. care participă efectiv la o acţiune; harnic, dinamic.
2. (biol.) aflat în stare de completă funcţionare.
3. membru ~ = membru al unei organizaţii, instituţii, având obligaţii şi bucurându-se de drepturi depline.
4. (mil.) în activitate.
5. (despre corpuri, substanţe) care intră uşor în reacţie.
6. (despre diateza verbală) care arată că subiectul săvârşeşte acţiunea.
7. vocabular ~ = vocabular folosit în mod curent.
8. (despre operaţii, conturi, bilanţuri) care se soldează cu un profit.
9. s. n. totalitatea mijloacelor economice ale unei întreprinderi, instituţii etc.; parte a bilanţului în care sunt înscrise aceste mijloace.
10. colectiv de membri pe lângă un organ de partid, pe care se sprijină în întreaga sa activitate.