Dictionar

Rezultate principale (Ubicuitate,):

Ubicuitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ubiquité)

1. însuşire, stare a cuiva care poate fi prezent pretutindeni sau în mai multe locuri în acelaşi timp; omniprezenţă.


Rezultate secundare (Ubicuitate,):

Bilocaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (bi- + locaţie)

1. (religie) prezența unei persoane în același timp în mai multe locuri; ubicuitate.


Omniprezenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. omniprésence, lat. omnipresentia)

1. facultatea de a fi omniprezent; ubicuitate.


Atotprezență

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (atot- + prezență)

1. prezență în orice loc; ubicuitate, omniprezență.