Rezultate secundare (Ultimele):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acrostiche, gr. akrostikhos)
1. poezie în care iniţialele versurilor, citite vertical, formează un cuvânt, o sintagmă etc.
2. poem în care cuvântul sau expresia ascunsă apare citind primele litere, primele silabe sau primele cuvinte ale fiecărei linii pe verticală; putem complica citirea (un cuvânt sau o literă din două, ultimele litere, al doilea cuvânt etc.) pentru a transforma acest poem într-o problemă enigmistică.
Parte de vorbire: I. s.n., II. adj. invar.
Origine: (fr., germ. auto)
1. I. vehicul cu motor; automobil.
2. II. (despre transporturi, tracţiune) făcut cu un autovehicul; de automobil.
3. salon ~ = eveniment anual în cadrul căruia producătorii își prezintă ultimele modele.
4. școală ~ = școală pentru învățarea conducerii automobilului și a normelor de circulaţie, precum și pregătirea candidaților pentru obținerea permisului de conducere; școală de șoferi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brachycatalectique)
1. (vers greco-latin) fără ultimul picior sau ultimele două silabe.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. finaliser)
1. a duce, a realiza ceva până la sfârşit.
2. a orienta ceva spre un scop precis.
3. a termina ceva, punând la punct ultimele detalii; a termina o sarcină administrativă, un proiect etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (tele1- + /acro/stih)
1. gen de acrostih (2) a cărui soluţie se găseşte citind de sus în jos sau invers ultimele litere ale versurilor unei poezii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. testament, lat. testamentum, germ. Testament)
1. act juridic prin care cineva îşi exprimă ultimele dorinţe, dispunând asupra felului cum va fi împărţită averea după moartea sa.
2. operă tardivă a unui scriitor sau artist, considerată ca ultima expresie a concepţiilor sale estetice ori literare.