Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. barytine)
1. (chimie) sulfat natural de bariu (BaSO4), folosit ca înlocuitor al lichidului de sondă, la fabricarea vopselelor, ca material de umplutură în industria hârtiei și a cauciucului et cetera; barită.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. kapok)
1. produs vegetal din fructele de capochier, folosit ca material de umplutură pentru perne, saltele etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. emplecton)
1. element arhitectonic constând dintr-o umplutură a zidului din piatră brută, legată cu pământ sau cu var.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. farce, it. farsa)
1. comedie uşoară în care comicul reiese mai ales din situaţii hazlii; bufonerie.
2. păcăleală, festă.
3. carne tocată şi condimentată cu care se umple o pasăre, un peşte, o legumă; umplutură.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fondant)
1. adj. care se topește (în gură).
2. bomboană ~ă (și s. f.) = bomboană cu fondant.
3. s. m. aditiv care formează împreună cu altă substanță un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componenților.
4. medicament care ajută la reducerea unei inflamații.
5. compoziție aromatică asemănătoare șerbetului, rezultată prin fierberea unui amestec de zahăr, apă și glucoză, ca umplutură pentru bomboane etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fougasse)
1. mină dintr-o încărcătură explozivă şi o umplutură de materiale diferite, care se aruncă contra atacatorului.
2. recipient încărcat cu substanţe toxice, amestec incendiar etc., folosit pentru incendierea diferitelor obiective.