OK
X
unilateral
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
unilateralis
2.
FR
unilatéral
3.
EN
unilateral;
one-sided
4.
DE
einseitig;
unilateral
5.
RU
однобокий;
односторонний
6.
HU
egyoldalú
unilateral, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. unilatéral)
1.
așezat
pe
o
singură
parte.
2.
care
are
în
vedere
numai
o
singură
latură
a
lucrărilor,
care
se
rezumă
la
un
singur
domeniu
de
cunoștințe;
mărginit;
arbitrar.
3.
(despre
contracte)
care
creează
obligații
numai
pentru
una
dintre
părți.
4.
(despre
un
act
juridic)
emanat
de
la
o
singură
persoană.
unilateralism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (unilateral + -ism, cf. fr. unilatéralisme)
1.
poziție
unilaterală,
doctrină
care
ține
cont
de
un
singur
aspect
al
situației;
unilateralitate.
unilateralitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. unilatéralité)
1.
însușirea
a
ceea
ce
este
unilateral;
însușirea
a
ceea
ce
are
un
singur
aspect,
o
latură
predominantă.
2.
calitatea
de
a
se
orienta
sau
manifesta
într-o
singură
direcție.
3.
(var.)
(înv.)
unilaturalitate,
(înv.)
unilăturalitate.
unilateralizare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vb. unilateratiza)
1.
orientare
sau
manifestare
într-o
singură
direcție.
actinotropism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. actinotropisme)
1.
îndreptare
a
plantelor
către
radiațiile
de
lumină.
2.
mișcare
de
curbură
sub
influența
unor
radiații
unilaterale
de
lumină.
autogeneză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. autogenèse)
1.
capacitate
a
unui
organism
vegetal
de
a
se
reproduce
prin
polenul
propriu.
2.
teorie
potrivit
căreia
din
materia
organică
poate
lua
naștere,
în
mod
spontan,
un
organism
viu
evoluat;
generație
spontanee.
3.
concepție
în
biologie
care
rezolvă
unilateral
problema
dezvoltării
în
natura
vie,
absolutizând
acțiunea
factorilor
interni
ereditari
și
negând
cu
totul
acțiunea
mediului.
canal
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. canal, lat. canalis)
1.
albie
artificială
(râu,
fluviu)
destinată
navigației,
irigării
unei
regiuni
etc.
2.
braț
de
mare
între
două
țărmuri
apropiate.
3.
arteră
de
circulație
pe
apă.
4.
conductă
prin
care
se
transportă
apă
sau
alte
lichide.
5.
formație
anatomică
tubulară.
6.
~
rahidian
=
canalul
din
vertebre
care
conține
măduva
spinării.
7.
(bot.)
cavitate
cilindrică
drept
conduct
sau
receptacul.
8.
mijloc
de
transmisiune
unilaterală
a
programelor
sonore
sau
vizuale
destinate
difuzării
publice
(în
televiziune).
9.
cale
de
acces
a
informațiilor
într-un
sistem
electronic
de
calcul.
capitulație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. capitulation)
1.
convenție
internațională
unilaterală,
care
asigură
pentru
cetățenii
unui
stat
anumite
privilegii
pe
teritoriul
altui
stat.
cofoză
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. cophose)
1.
termen
medical
care
desemnează
o
surditate
totală;
poate
fi
unilaterală
(atacând
doar
o
ureche)
sau
bilaterală
(atacând
ambele
urechi);
anacuzie.
extremism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. extrémisme)
1.
atitudine
caracterizată
prin
idei,
păreri
exagerate,
unilaterale,
rigide,
bazată
pe
ură
și
intoleranță.