Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. cattedratico)
1. adj. profesoral, de catedră.
2. s. m. f. titularul unei catedre universitare.
Parte de vorbire: s.m. (înv.)
Origine: (it. commilitone)
1. coleg din serviciul militar, camarad de arme; tovarăș de luptă, de idei.
2. coleg de facultate, de studii universitare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. doctorat)
1. formă de studii suprauniversitare constând dintr-o serie de cursuri, examene şi o teză, organizate pe lângă instituţiile de învăţământ superior şi care conferă titlul de doctor într-o anumită specialitate; doctorantură.
2. teză de ~ = teză care atestă stagiul de calificare științifică superioară, efectuat după terminarea studiilor universitare, în vederea obținerii titlului de doctor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. licence, lat. licentia)
1. titlu la terminarea studiilor superioare, prin care se acordă dreptul de a exercita o profesiune; examen dat pentru obținerea acestui titlu; diploma obținută.
2. lucrare de ~ = lucrare realizată pentru absolvirea primului nivel de studii universitare, care permite exercitarea profesiei corespunzătoare.
3. contract prin care posesorul unui brevet de invenție acordă unei persoane sau statului dreptul de a folosi sau valorifica invenția sa.
4. autorizație dată de stat unui particular pentru exercitarea unui anumit comerț, a unei anumite industrii sau pentru a importa și exporta mărfuri.
5. atitudine, purtare care întrece limitele bunei-cuviințe; lipsă de respect pentru formele obișnuite.
6. figură retorică prin care oratorul îndrăznește să arate preopinenților că e just ceea ce ei resping eronat.
7. ~ poetică = abatere ușoară de la regulile de pronunțare și scriere corectă a cuvintelor, din necesități prozodice.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (lat. superior, fr. supérieur)
1. adj. așezat în partea de sus; deasupra.
2. (despre cursuri de apă) spre izvor.
3. care are un loc înalt (într-o ierarhie).
4. care se distinge prin calități, prin merite deosebite.
6. matematici ~oare = parte a matematicii care folosește metode de cercetare foarte complexe; învățământ ~ = treaptă a învățământului care urmează după cel liceal; studii ~oare = studii universitare.
7. s. m. f. cel care ocupă un loc mai important într-o ierarhie, cel care are un grad mai mare decât altul.