Rezultate principale (Universitate.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. université, lat. universitas)
1. instituție de învățământ superior organizată pe facultăți și secții, care pregătește specialiști de înaltă calificare.
2. ~ populară = instituție pentru educația adulților, având ca principală formă de activitate cicluri de prelegeri în diverse domenii.
3. clădirea unei asemenea instituții.
Rezultate secundare (Universitate.):
Parte de vorbire: loc. s.
Origine: (lat. alma mater, mamă hrănitoare)
1. (iniţial, la romani) patria.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (pre- + universitar)
1. (despre forme de învăţământ) care precedă universitatea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ronin)
1. samurai sărăcit, declasat, care ducea o viaţă de cavaler rătăcitor.
2. (astăzi) tânăr absolvent de şcoală medie, care, nereuşind să intre într-o universitate, se pregăteşte în şcoli speciale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. universitaire)
1. adj. care aparţine universităţii, referitor la universitate.
2. oraş (sau centru) ~ = oraş care are universitate.
3. s. m. f. profesor la universitate.