Parte de vorbire: s.f.
Origine: (autodota)
1. acțiunea de a se autodota și rezultatul ei.
2. achiziționare din resurse proprii a unor bunuri personale; autodotat.
3. utilare din resurse proprii; autoutilare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. autotomie)
1. automutilare a unui animal care se simte în pericol.
2. autoamputare a unei părți a corpului la care recurg unele animale (șopârla, crabii).
3. capacitate pe care o au unele organisme vegetale de a-i reface unele părți desprinse spontan.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. estropiement)
1. acțiunea de a estropia și rezultatul ei; estropiere.
2. privarea cuiva de utilizarea normală a unui membru, prin rănire sau mutilare; schilodire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. excision, lat. excisio)
1. extirpare a unei porţiuni de ţesut sau organ.
2. îndepărtare totală sau parțială a organelor genitale externe feminine; mutilare genitală feminină.
3. (tehn.) tăiere, scoatere a unui fragment dintr-un material sau dintr-o piesă.
4. (var.) (înv.) escizie, exciziune.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. mutilant)
1. care provoacă sau poate provoca mutilare; mutilator.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. nécrosadisme)
1. perversiune sexuală care constă în mutilarea cadavrelor şi/sau practicarea actului sexual pe cadavre.
2. necrofilie.