Dictionar

auster, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. austere, lat. austerus)

1. (despre oameni, atitudini) sobru, aspru, sever; cumpătat.
2. lipsit de podoabe (inutile).
 

biotehnologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Biotechnologie)

1. studiu al corelațiilor dintre parametrii civilizației tehnologice și adaptabilitatea ființei umane.
2. utilizarea în tehnică a microorganismelor, a culturilor de celule vegetale și animale pentru producerea de substanțe utile în agricultură și în industria alimentară, farmaceutică etc.
 

birocratism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bureaucratisme, rus. biurokratizm)

1. interpretare și aplicare formalistă, cu complicații inutile, a legilor, a dispozițiilor, în rezolvarea problemelor administrative, organizatorice etc.; birocrație.
 

bizantinism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. byzantinisme)

1. caracter, influență bizantină (în arhitectură, ornamentație).
2. stil specific culturii și artei, modului de viață și mentalității din Imperiul Bizantin; mod de a acționa prin corupție, dezordine (politică) și intrigă.
3. predilecție pentru disputele subtile și inutile.
 

butenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. butène)

1. substanță din clasa hidrocarburilor olefinice, obținută la cracarea produselor petroliere; butilenă.
 

butilcauciuc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. butylcaoutchouc)

1. cauciuc sintetic, rezistent la uzură și căldură, obținut prin polimerizarea unui amestec de butilenă și butadienă.