anabazin

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anabasine, germ. Anabasin)

1. alcaloid toxic, extras dintr-o plantă sălbatică din Asia Centrală.
2. substanță utilizată pentru a ajuta creșterea plantelor.
3. (var.) anabasină.

ancorot

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. ancorotto)

1. ancoră mică utilizată la navele cu pânze și ambarcațiunile mici, precum și la navele mari pentru manevre speciale.

bardor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bardeur)

1. macara mobilă utilizată pe șantierele de construcție.

chiuretaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. curetage)

1. (med.) operație chirurgicală prin care anumite organe interne sunt curățate cu chiureta, în special la femei; chiuretare, raclaj.
2. (ginec.) una dintre metodele chirurgicale pentru avort (cealaltă fiind aspirația, cea mai utilizată în țările dezvoltate).

cianocobalamină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cyanocobalamine)

1. (biochimie) formă de vitamină B12 care este utilizată pentru tratamentul deficienței de vitamină B12.

colocație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. collocation, I. engl. colocation)

1. I. plasarea mai multor entități într-o singură locație
2. (log.) poziție, clasament al unui obiect în raport cu altele.
3. operațiune judiciară constând în stabilirea rangului și importanței drepturilor unui creditor, în concurență cu alții, în repartizarea bunurilor poprite de la un debitor comun; colocare, colocat.
4. (jur.) termenul pe care îl are un creditor pentru plătirea creanțelor.
5. (jur.) sumă de bani pe care o are de primit un creditor.
6. (lingv.) succesiune de cuvinte care apar adesea împreună; grup de cuvinte; sintagmă.
7. (mat.) metodă de calcul utilizată pentru a rezolva ecuații diferențiale și integrale.
8. (var.) colocațiune.