OK
X
uzina
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. usiner)
1.
a
prelucra
un
material
în
uzină
cu
ajutorul
unei
mașini-unelte.
2.
a
fabrica
un
produs
într-o
uzină.
uzină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. usine)
1.
unitate
industrială
mare,
organizată
pe
bază
de
diviziune
a
muncii,
în
care
se
fac
în
special
lucrări
de
utilaj,
se
produc
semifabricate
sau
materiale
pentru
alte
industrii,
pentru
fabrici
etc.
2.
centrală
de
forță
furnizoare
de
energie
electrică,
termică,
de
apă
etc.
duzină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (ngr. duzina, după it. dozzina, fr. douzaine)
1.
ansamblu
de
douăsprezece
obiecte
de
același
fel.
2.
de
~
=
în
serie,
de
calitate
inferioară.
limuzină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. limousine)
1.
automobil
elegant,
închis,
nedecapotabil.
microuzină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (micro1- + uzină)
1.
uzină(-școală)
de
proporții
reduse.
miniuzină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (mini1- + uzină)
1.
uzină
cu
capacitate
redusă.
navă-uzină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (navă + uzină, cf. fr. navire-usine)
1.
(marină)
navă
special
amenajată
care
are
posibilitatea
de
a
prelucra
produsele
pescuitului
său
pe
mare,
de
a
prepara
peștele.
trauler-uzină
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (trauler + uzină)
1.
(marină)
trauler
pe
care
este
amenajată
și
o
uzină
de
prelucrare
a
peștelui.
boxpalet
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. box-palette)
1.
cutie
metalică
cu
pereți
din
plase
de
sârmă,
în
care
se
transportă
piesele
mărunte
într-o
uzină,
se
ambalează
sticlele
(de
vin)
etc.
fabrica
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. fabriquer, lat. fabricare)
1.
a
produce
anumite
obiecte
prin
prelucrarea
unei
materii
prime
într-o
fabrică
sau
uzină.
2.
(fam.)
a
face
ceva
la
repezeală.
3.
(fig.)
a
născoci,
a
inventa.
fabricat
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (germ. Fabrikat)
1.
marfă
produsă
într-o
fabrică,
într-o
uzină
etc.;
produs
manufacturat.
2.
proces
sau
mod
de
fabricare
a
ceva
la
scară
industrială;
producere
a
unei
mărfi
în
serie;
fabricare,
fabricație.
manipulator, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. manipulateur)
1.
s.
m.
f.
manipulant.
2.
s.
n.
dispozitiv
pentru
apucarea
și
manipularea
lingourilor
sau
a
altor
semifabricate
calde
într-o
uzină.
3.
aparat
pentru
stabilirea
și
întreruperea
circuitului
la
aparatele
de
telecomunicații.
4.
comutator
electric
comandat
prin
pedală.
microuzină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (micro1- + uzină)
1.
uzină(-școală)
de
proporții
reduse.
miniuzină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (mini1- + uzină)
1.
uzină
cu
capacitate
redusă.