Dictionar

amoc

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., engl. amok)

1. boală mintală tropicală, provocată de abuzul de stupefiante, excitante etc., manifestată prin tendință la fugă și impulsuri criminale.
2. (fig.) izbucnire violentă, furie inexplicabilă.
3. (var.) amok.
 

antialcoolic, -ă

Parte de vorbire:  adj., s. m. f.  
Etimologie: (fr. antialcoolique)

1. (cel) care este împotriva abuzului de alcool, care combate alcoolismul.
 

antiparlamentar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antiparlementaire)

1. care e contrar obiceiurilor parlamentare; împotriva uzului parlamentar.
2. care se opune reprezentării populare a partidelor politice; ostil regimului parlamentar.
 

audiovizual, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. audiovisuel, audio-visuel)

1. care folosește sunetul și imaginea; care solicită în special auzul și văzul; audioviziv.
 

auditiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. auditif)

1. referitor la auz, la simțul auzului.
2. tip ~ = persoană care percepe lumea exterioară mai ales prin sunete.
 

baedeker

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Baedeker)

1. ghid al unui oraș, al unei țări, pentru uzul turiștilor.