agonie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. agonie)

1. stare patologică foarte gravă a organismului, care precede moartea, și care poate lua aspectul unei lupte împotriva morții, atunci când este însoțită de agitație convulsivă sau de reacții psihologice precum frica, refuzul etc.
2. ultima luptă a naturii împotriva morții.
3. (loc. adj.) în agonie = pe moarte; muribund.
4. (fig.) apropierea sfârșitului, etapa premergătoare desființării; decădere, declin.
5. (antonime) acalmie, naștere, renaștere, resurecție.

amoc

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., engl. amok)

1. boală mintală tropicală, provocată de abuzul de stupefiante, excitante etc., manifestată prin tendință la fugă și impulsuri criminale.
2. (fig.) izbucnire violentă, furie inexplicabilă.
3. (var.) amok.

antialcoolic, -ă

Parte de vorbire:  adj., s. m. f.  
Etimologie: (fr. antialcoolique)

1. (cel) care este împotriva abuzului de alcool, care combate alcoolismul.

antiparlamentar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antiparlementaire)

1. care e contrar obiceiurilor parlamentare; împotriva uzului parlamentar.
2. care se opune reprezentării populare a partidelor politice; ostil regimului parlamentar.

audiovizual, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. audiovisuel, audio-visuel)

1. care folosește sunetul și imaginea; care solicită în special auzul și văzul; audioviziv.

auditiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. auditif)

1. referitor la auz, la simțul auzului.
2. tip ~ = persoană care percepe lumea exterioară mai ales prin sunete.