Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. usure)
1. deteriorare a unei piese sau a unui sistem tehnic datorită unei întrebuințări îndelungate; uzaj.
2. pierdere de material la suprafața unei piese din cauza frecării.
3. (fig.) slăbire, oboseală, epuizare.
4. (fig.; rar) corupție, desfrâu.
5. ~ morală = pierdere a valorii mașinilor, instalațiilor, clădirilor etc. ca urmare a creșterii productivității muncii sociale sau a apariției altor mașini, mai perfecționate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. attrition)
1. îndepărtare a particulelor de pe suprafaţa granulelor minerale prin frecare umedă.
2. uzură a pietrelor unei îmbrăcăminţi rutiere prin frecarea între ele.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. basaltine)
1. piatră obținută din bazalt concasat, foarte rezistentă la uzură sau acțiuni corozive, care se foloseşte în special pentru producţia de borduri de trotuar şi dale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Binder)
1. strat de beton asfaltic care face legătura între fundaţia unui drum şi stratul de uzură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. borium)
1. carbură metalică de wolfram, folosit la armarea pieselor de maşini supuse la uzură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. butylcaoutchouc)
1. cauciuc sintetic, rezistent la uzură şi căldură, obţinut prin polimerizarea unui amestec de butilenă şi butadienă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calibre)
1. diametru interior al unui tub, al ţevii unei guri de foc; diametrul unei torpile etc.; greutatea unei bombe de aviaţie.
2. instrument de precizie cu care se verifică gradul de uzură a ţevilor armamentului de infanterie.
3. instrument pentru măsurarea şi controlul dimensiunilor unor piese fabricate.
4. (fig.) mărime, proporţie, calitate; (fam.) fel, soi.