Aportor

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. apporteur)

1. câine de vânătoare care aduce vânatul.

---

Arbaletă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. arbalète)

1. armă din evul mediu constând dintr-un arc montat pe un suport, care servea la aruncat săgeţi sau proiectile; (înv.) arbalestră, (înv.) arcubalistă.

2. armă folosită la vânătoarea sub apă.

---

Aret

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arrêt)

1. poziţie a unui câine de vânătoare când simte sau vede vânatul.

2. câine de ~ = câine de vânătoare dresat pentru a aduce vânatul doborât.

---

Barbet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barbet)

1. câine prepelicar, cu părul creţ, specializat în vânătoarea de baltă.

---

Barzoi

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. barzoi)

1. câine rusesc cu siluetă graţioasă şi zveltă, folosit la vânătoare şi agrement.

---

Basculă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bascule)

1. balanţă cu două braţe inegale, pentru greutăţi mari.

2. pârghie cu punctul de sprijin la mijloc pe o axă, încât să permită o mişcare oscilatorie liberă.

3. aparat de gimnastică pentru executarea diferitelor sărituri acrobatice.

4. dispozitiv care permite modificarea poziţiei în raport cu axa optică a unei părţi a aparatului fotografic.

5. partea metalică a armelor de vânătoare cu ţevi mobile.

---