Rezultate secundare (Vacant.):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. vacant, lat. vacans)
1. (despre un post, o funcţie) neocupat; liber.
2. (despre o succesiune) care nu este reclamată de succesori (2).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vaccance, it. vacanza)
1. interval de timp în care o instituție, un organ reprezentativ își încetează activitatea.
2. timpul în care un post, o funcție etc. rămân neocupate.
3. timp de odihnă acordat elevilor și studenților pe o anumită perioadă.
5. (fiz.) nod al unei rețele cristaline din care lipsește atomul, ionul sau molecula respectivă.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (vacant + -a)
1. a face ca un post (funcție etc.) să devină vacant.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. it. vacabile)
2. care poate să fie declarat vacant.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vacanta)
1. acțiunea prin care un post (funcție etc.) devine vacant.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (fr. vacancier)
1. I. referitor la vacanțe; de vacanță.
2. amenajat, conceput pentru vacanțe; destinat vacanțelor; turistic.
3. II. persoană care se află în vacanță, care stă într-un alt loc decât locul de reședință obișnuit.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. bloquer)
2. a împiedica mişcarea, circulaţia etc.
3. a imobiliza într-o anumită poziţie.
4. a interzice (temporar) ocuparea unui post vacant.
5. a suspenda folosirea unor credite, conturi etc.; a interzice schimbarea unor preţuri, salarii fără autorizaţie guvernamentală.
6. refl. (med., tehn.; despre organe) a se imobiliza, a nu mai funcţiona.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. bungalow)
1. locuinţă din lemn şi împletituri de trestie, cu un singur etaj şi înconjurată de vegetaţie.
2. casă mică din materiale uşoare, la ţară sau pe malul mării, în timpul vacanţelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. camerlingue, it. camerlingo)
1. cardinal care administrează afacerile bisericii în timpul vacanţei Sfântului Scaun.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. camping trailer)
1. (sport) vehicul remorcabil transformat în locuință (ocazională pentru petrecerea vacanțelor); rulotă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. estivant)
1. persoană venită să-şi petreacă vacanţa de vară într-o staţiune balneară sau termală, la ţară etc.; sezonist.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (mini- + vacanţă)
1. vacanță de scurtă durată, programată deseori în preajma unei sărbători oficiale.